și îmi inund de lacrimă obrazul
paiangul s-a-ndumnezeit în tindă
a prins iubirii mele să pretindă
o pișcătură, după cum e cazul
iubita mea ființa mi-o colindă
aceea care este de tot hazul
în gnostic narcisism înving necazul
mă-ndrăgostesc de mine în oglindă
dar dragostea aceasta mult nu ține
de în oglinda ochilor îmi stai
acolo un îndemn din miez îmi vine
și frunză moartă pe la câini mai tai
așa cum unui leneș se cuvine

Ești lângă mine -ba pardon!- Erai