treci pe lângă cimitire cu garduri mici
parcă ar fi case englezești
te-nchini din obișnuință din mers din 323 vezi
un paznic care stropește morții
se uită la nori și transpiră
în sfârșit cade ploaia ca fisele de un ban
treci pe lângă cimitire cu gardul scund
nu zici o vorbă nici în gând
te-nchini mecanic și apăsat cu mintea goală și fumul în gât
iar cerul fulgeră sfios ca la învierea pustiului