la vremea stabilită
în brumar
întâia oară ninge semn că în curând
se va lăsa peste pământ tăcerea

rânjesc rostogolesc prin sânge
un bulgăre ce l-am pornit de mic
și-a prins de-o vreme forme de femeie
dar care se va dezgheța fecioară

creștinii-ascut de timpuriu cuțite

nerânduiții nu vor guița
doar vor zvârli în foc biografia
pârlind șoriciul ei își primenesc
deasupra pirostriilor visări de-un an

apoi vor meșteri cuvinte lămurite
în alambic din fructele zemoase
justificând blazarea ce-nconjoară
minunile neîntâmplate-a doua zi

când totu-i gata vine Anul Nou
mai fistichiu decât un girofar pe-un dric
împarte la-ntâmplare noi pilule
de multă vreme nu e loc în balamuc

în timp ce cade cade peste toate
omătul cu sclipiri de trup neprihănit
abia se mai prelinge roșul semn că în curând
se va lăsa peste pământ tăcerea