azi
e ziua celui mai bun prieten al meu face 40 și eu
mă lupt cu dragostea de parcă aș vrea să înving
cancerul îmi e dor de tine
ca de gogoșile făcute de mamaie și vîntul prin sălcii
la Batca în vremea liceului
cînd m-am îmbătat prima oară pînă să ajung acasă
mă vrăjise deja am sfîrșit
îndrăgostit de golul din mine din tine mama știa
deja asta

m-a lăsat să dorm la ușă la fel ca tine cînd te plimbi
prin sîngele meu
cu o limuzină cu 35 de geamuri negre

văd un titlu mare în ziare spune că omul e prima mașină
a timpului și iată-mă
întins gol pe iarbă furnicile se plimbă pe pielea mea
ca o limbă care-ți pronunță numele iar
și iar inima scoate găleată după găleată de sînge
să nu mă scufund în timp
înainte să te fi cunoscut vreodată

tu ești acasă
asta îmi spune că eu sunt tot acasă în oasele
ca o cruce pe care usuc
penele negre ale corbului nevermore ca să-ți scriu
cu cerneala nopților pe albul pielii în limba vîntului scriu
adă-mi aromă de dragoste
din cearșafurile tale

adă-mi să port brățara noastră
trei zile pînă duminică seara
apoi va veni rîndul tău așa cum am vorbit –
mîna arde ca un chibrit aprins
în miezul nopții dorul de tine stă ghemuit
împrejurul flăcării trebuie să vezi viața
din corpul unui schior surprins de avalanșă
în jurul speranței
ca un curent antarctic în jurul capului
horn

și dacă vor fi patru zile o să-ți fie mai drag s-o porți
mi-ai zis în mine se învîrte nesătulă
roata cu dinți a mașinăriei de haldat carne
nu insist a fost ideea ta
ne vedem cînd vrei tu cum ai chef și un nor de prigorii
face răsăritul să șchioapete rău să termine cursa
ca alergătorul la maraton
tîrîndu-se

eu sunt doar un biet poet tu ești muza
tu ești poezia eu tubul colgate din care storci albeața
inefabila orbitoarea tulburătoarea licărire
ultima strălucire din ochii sinucigașului
plouă cu pleiadele în dred-urile tale și se aude reggae
ca printr-un tifon pe o rană

nu nu eram la Batca eram la Unirii îmi spuneai să privesc luna
și luna arăta ca un capac greu de desfăcut la un borcan
cu dulceață
nu nu erau sălcii erau brațele triste lăsate pe lîngă corp
o îmbrățișare otrăvită de așteptare

:) sunt lîngă sufletul tău ai spus o bucată din :)
s-a desprins și-a alunecat în pieptul meu aici frame cu frame
mi-am văzut inima strivită
între tampoanele trenului

aici am văzut cadru cu cadru
viața și moartea trăgîndu-și palme șuturi în cur
ca Stan și Bran tot ce ne putem spune fără să ne spunem are ceva
din strălucirea filmelor mute proiectate orbilor

îți plimbi degetele pe pielea durerilor mele și cînți
sonata lunii în loc de muzică invazia a mii de explozii
în țeava de eșapament după ce-ți toarnă careva zahăr rău
în rezervor

tu esti inspiratia tu ești divinul sens al cuvintelor apoteoza
trancendentală a momentului în care aprinzi bricheta ca să înțelegi
cît de lungă densă și dureroasă e
noaptea cerșetorului de iluzii
care în loc de ochelari de soare poartă pe ochi
sutienul tău negru

parcă m-aș plimba în lumea sintetică din another life
și-n corpul meu de biți există destulă electricitate
cît să luminez orașul
ca becul aprins de un cadavru de broască
mai știi experimentul acela de la fizică
după ce înfigi acul de seringă în creierul broaștei
becul se aprinde și poți să-mi citești povestea

în care mă duc de bună voie în cabina de duș
cu gaz sarin

suflete al meu de ce alergi prin conducte
ca umbra pe podul îmbrățișorilor în dimineața de 6
ale lui august in Japonia
iartă-mă că păcătuiesc
dar cînd iubesc sunt mai puțin
decît uman

și-ți scriu o scrisoare doar cu sînge de animal
asemenea războinicului pictor de peșteri
azi data stelară 5 februarie 2015 clipul
Sisters of Mercy No time to cry
are o singură vizualizare pe youtube

iar în bilboard de ziua ta number one
a fost Crazy Little Thing Called Love by Queen:)))
de aceea îmi spui Rege
și îmi săruți gîndurile
eu încăperile inimii doar doar s-o îmbuna
și mă va arăta cu vîrful

poate-s prea dulce draga mea dar tu știi că-s bărbatul
care se bucura de tine ca de vînatul proaspăt ucis
barbarul căruia zemurile dragostei îi curg din barbă
ca seul gustos ce macină pofta
sunt sfoara ce te ține legată de stâlp și loviturile
biciului meu îți lasă poftă în carne
în loc de durere

spui pe dată cînd ne vom privi ochi în ochi
ne vom vedea cu pofta aia dintr-o fotografie celebră
în care un vultur dă tîrcoale unui copil african
așteptînd să moară de foame
la fel ca aseară cînd mă plimbam prin Parcul Copiilor
nici țipenie pe alei ploua și dragostea mea
pretutindeni

vei găsi usor drumul mi-ai spus și mi-am ridicat privirile către cer
era roșu întunecat ca gura leului după ce-a sfîrtecat
ciosvîrta

dor drum dragoste divin
vin rubiniu foc ardere intensitate descărcare
întîmplare desfătare rug zîmbet
ispită iubită înlăntuiță infinită

acestea sunt cuvintele noastre
după ce voi ajunge la tine voi decapita calul
voi arunca în aer podul
să nu existe întoarcere

tu asculți lipită de un perete
în timp ce-ți amestec simțurile
îmi simți gustul auzi vântul într-o clopotniță veche
ca în filmul lui balabanov mă atingi
și ochii se umplu de vertij și de oceane
în care oglindești arsura cercelului din nas înroșit
de nerăbdare șoaptele îți răsfiră părul ca o mașină de tuns
trestia
pieptul tau

cîntecul din zbor al păsării albastre a nopții
în albastrul metilic al așteptării
în timp ce te hrănești cu grătar în sînge ardei copt și pîine prăjită
eu ard
îmi spui să nu fiu zbuciumat :) e iar luna frumoasă dormi liniștit :)
adorm și eu curînd zîmbind și-ți mulțumesc
sunt curajoasă

știu
adorm dorm pe corpul tău mă torn
ca întunericul în ochii unui orb