Rablele lui Duze s-au stricat, recent,

Turbopompa cu lapte și miere.

Aici, în vivariul danubian,
Găsim wombatul visător, în ring oniric.

Centurionul descărnat din mijlocul satului,

Prepară ciulama de larve lupăriei.

Apoi, melancolic, cântă din pandoră saurienilor,

În tea-room, wombatul iarăși.
El toarnă infuzia parfumată în cești,

Un nor de pești exotici veghează la fereastră.

Deasupra vivariului danubian, rabla lui Duze,

Hurducăie prin clocotitorii nori, aici, în această suburbie,

A lunii și nopții pline, Cene Agape, șamanul acoperit de

Mușchi și gândaci, aruncă din faustpatronul arhaic, peste fire,

Ploi de stele căzătoare, artificii, sorbindu-și nepentesul,

Și levitând cu fluturii peste flori și pietre din

Grădini miraculos însuflețite, în cuibul berzei,

Umbra unui scrib egiptean lansează apelor

Atât de înalte, vaporașe din papirus.

(fluviul coboară din cer și

urcă la cer, efluvii)

Are loc crepusculul satelitului falciform.

(acest poem este despre ființa stranie

ce-i apare wombatului în vis)

Lumea, un covor țesut de bătrâna aceea fără memorie,

Din ierburi și flori uscate, dincolo de marginile lui,

Se avântă doar dragonul verde din salcâm,

În vortexuri de cenuși stelare, prin mori de cețuri fierbinți,

Peste rugul rocilor arse, fugind de limba de foc a vântului,

De lama soarelui zimțat, ziua asta unică ascunde ceva,

Încă de la început, indicibil, ,

Poate Întoarcerea Fluturelui Tornadă,

Poate Vânătoarea Tiranovulpii din Jurasic, poate chiar!

Marele Erbivor al Sufletului, nu știm încă...

Radioul transmite flamencoul răposaților casmofiți.

Și indemontabilul clastoman Duze.

Castaniete de os.