sunt ceea ce vedeți
alb
spumă
vioiciune
tremurul aerului surprins de crupa de lumină
o coamă de ceață ștergând lentilele voastre
cizmele cu blăniță și blacheuri să m-auziți
când alerg sfârâind pe nări
necumpătata fericire cu care vin spre voi la
o mângâiere
cuvintele voastre îmi sunt
nutrețul
cel mai fraged