înghit amintirea
verii
cu lăcomie
toamna se împinge
în fiecare cotlon
din mine
semințe de tristețe
au răsărit pe
un petic de gând
cotrobăi în măruntaiele
trecutului
să culeg cioburi de
soare
cioburi de mare
cu valuri
ca niște brațe
încleștate de tărm
mă agăț de umbra verii
care a trecut
prin mine
lăsâmdu-și firmiturile
răsfirate pe
masa timpului.