în mediu septic de cuvinte rare
ideea-i morbul vorbelor în nașteri
lăuntru-i plin de-a tainelor cunoașteri
da-i cu ocaua mică pe cântare

iar calul alb rugină are-n pașteri
și plumb topit pe frâul lui mai are
suind misteru-ntruna pe cărare
în nopți senine stând sub stele mașteri

de verde azi poiana e pustie
e roșu ca pe câmpul de bătaie
când tina-nvolburări de sânge știe

și galopând scriptura mea pe foaie
rămân doar cu un petic de hârtie
ce-mi ține cald sub recea toamnei ploaie