și azi
ca salahor

praf
sudoare

după prânz m-arunc în pat

una din muștele parcate pe tavan
mă place
se dă la mine
o primesc așa
cu palmele deschise

mi s-a pus pata
pe ea

e bună
ca un pilot experimentat
din aviația militară interbelică
ocolește rafalele instinctive
dezlănțuite împotrivă-i

nu-i chip
nu scap de ea decât
sub duÈ™

mă prinde-un pui de somn
după
și ea
de nas

mă pupă cum vrea

îmi dau palme
ațipit
fără rost

n-o nimeresc

sfertul de siestă trece

afurisita
se ia după mine
și-mi zic
îi vin eu de hac

nu dau din mâini
doar din picioare
până la mașină

intru eu
intră și ea

mă bâzâie încât
laud toți sfinții
până în parcarea neasfaltată
a șantierului

parchez la soare

ies în grabă
o încui înăuntru

târziu
o găsesc pe bord
cu cracii-n sus

răutăcios
am zis
așa-i trebuie