Munte: negru, mut și înzăpezit.
Roșul codrului înfierbîntă alaiul lui Wotan;
O, luciul mlaștinii oglindește vînatul.

Alinarea maicii; sub desișul negru de brazi
Se desprinde mîna ce dezmiardă,
Atunci cînd se stinge sunetul rece al lunii.

O, nașterea omului. Murmurul candelei
Strălucirea sinilie a stîncilor;
Suspinul zărit pe chipul îngăduitor al îngerului.

Albă dezmeticire în odaia cu igrasie
Cealaltă lume
Strălucitorii ochi ai moșneagului împietrit.

Mîhnire, țipătul facerii. Cu aripa neagră
Atinge virila tîmplă a nopții
Zăpada, norul său de purpură coboară tiptil.