e ziua ta și nu te mai sun
să-ți urez să ai parte de aia și de aialaltă
ți-ai făcut parte oricum
cu buletinul pierdut
doar o mână de lut
m-ai sălbăticit
și pare să-ți pese
știu că plângi când mâinile îți răsfoiesc timpul
indiferența mea ca o alarmă interioară
care ți se declanșează când eu te-am uitat

ai fost poemul care mi s-a dăruit pe capitole
niciodată deplin niciodată din scoarță în scoarță
cum îți dorești
și nu poți avea
un parfum de esență divină care-ți place de mori
dar nu mori din asta

închid radioul
să găsească cineva odată buletinul ăla al lui smiley
chiar nu ne mai poate confunda nimeni
suntem două plăci tectonice
într-o implacabilă distanțare
fac radiografia unui vid
picior peste picior iubirea mea
demult
și-a fumat ultima țigară