Dăliană, fată dalbă,
Domnului Doamne,
Colo sus, mai din sus,
De-asupra la răsărit
Mândru-i câmpul înflorit.
Nu e câmpul alb de flori,
Că e câmpul alb de oi.
Dar la oi cine-mi ședea ?
Ședea dragul Dumnezeu,
Cu fluiera pe tureac
Cu toporu-mbărburat.
Când din fluieră-mi trăgea
Oile mi le pornea.
-Alelei, oițelor,
Că și eu la târg m-oi duce,
Și pe voi eu vinde-voi.
-Ba stăpâne, nu ne vinde
Că și noi te-om dărui
La săscușă
Cu-o mielușă,
La Ispas
C-un drob de caÈ™,
Și te-oi, domn bun, veselește.