Calul merită pocalul...
în timp ce tu îți șfâșii măruntaiele strigând
Nummer zwei zwei din fotoliu
mintea mea fuge aproape de Lisabona

spre cel ce ține pe jar
neveste împătimite de flori de câmp
mixând umbrele lizierei

poate chiar acum a terminat de ales
șaua arcadele robuste și
vesta Barock sub care să-și închidă pectoralii
(dacă-vreți-hai-luați-pectoralii)
dă din crăvașă și taie văzduhul...

fluturi trec deasupra de cai
și întro parte și în cealaltă

ne-am putea drege cu o gură de rom
noi doi acum
s-avem mai avânt
la dat capul de ziduri