dorothy se trezi cu brațele larg deschise
măsurând fericirea ei cu cea de pe ecran
avea cu doi cm mai puțin
și asta o enervă mai mult decât
situația politică a lumii

bătu din picior până îi căzu
dar niciun bărbat de pe tapetul vintage nu apăru în vis
nici măcar după doza dublă de valium
ouă benedict și ceai de sunătoare

lumina năvăli în salon
ca un buldozer și pacienții
alergară buluc să surprindă
în pencil-sketch magnitudinea apocalipsului cotidian
semnând frenetic
van gogh
king lear
bulă

"totul se termină cu bine când
îți așezi fericirea altuia pe față"
îi șopti asistenta șefă
apoi o legă cu tandrețe de pat
și o conectă la bateria
cu electrozi proaspeți


sângele ei urca acum liber
din inima umplută cu câlți spre eprubetele reci
și dorothy simți cum noul ei diagnostic
va fi material didactic pentru
fosta generație de amanți
și viitoarea generație de studenți


cu sprâncenele arcuite giocondic
în ulei
își privi silueta prelinsă pe ușa lată a
dulapului cu medicamente
"sunt mai împlinită ca ieri și mai frumoasă că ziua de mâine"
apoi înghesui
iubirea în borcanul cu ketchup
țuguindu-și metafizic buza de jos