Ziua începe cu zgomot de zgură
cu limba din clopotul bisericii
peste care se rostogolește norul orb

sunt prea lirică să-mi pun spini
peste oglinda sinelui
și prea neaglomerată

căci ție ți-am dat drumul
spre un pântec al întâmplării
să-l faci sălbatic

cu o cafea de mahala
în care a ta umbră
stă mai mizerabilă decât într-un sicriu