Cuvinte pentru mai târziu
rămân întotdeauna.
Ele sunt cele mai miezoase,
fiindcă se umplu pe îndelete
din toate așteptările
în care stai ca într-o baltă
dintr-un ecosistem studiat
doar la universitățile
(neacreditate) ale absenței.
Cuvinte pentru mai târziu
sunt tot mai multe,
din simplul motiv că ele sunt
veșnic pentru mai târziu.
Pentru acum, sunt doar
strângerile de mână
și de inimă.
Amabilități onomatopeice.
Fardul tot mai grosolan
al unei ipocrizii inocente.