am scos luna dintre paranteze
dintre ergonomice respirații
am decupat-o sihastră deasupra mării
când nu mai tăcea nimeni
Doamne ce mult se vorbea cu ielele
nu mă dedubla nu mă decupa din context
nici o noapte nici o zi
apoi te-am citit
apoi te-am ascultat
nebuna de mine s-a uitat în cafeaua de dimineață
am fugit în goliciunea cicatricilor cu sâni gri și coapse deformate
să zâmbesc cu dinții goi și colții ciobiți
cu brațele dedublate de îmbrățișări
ai crezut că eram beată
aveam foarfecele în mână
decupam luna dintre parantezele stelelor
pentru buzele tale