Pământul a primit poruncă
pe toți să ne adune în brațele sale
cu aceeași nerăbdare
coborâm în pântecul lui

dar Cerul?
Cerul va fi la fel de albastru pentru toți?
pentru plânsul mamei apărându-și pruncul cum va fi?
și cât de greu Pamântul?
dar pentru cel ce scuipă gândul delicat și nimicește frumusețea firii?
și pentru cel care ascunde în suflet un petec mic de Rai
și pentru cel ce seamănă în jur un Iad de vorbe
cu mâini ce au ucis credința din alți oameni
cu ochi murdari și gândul nefiresc

atât de multă sare Pământul ne arată
pe câtă răutate a reușit să-ngroape
obrajii de pământ cu sarea lor din lacrimi
au însă ochii Cerului de Mai