sora mea din altă fantasmă
prigonită cu farduri
scrutează sângele în faruri
cu mii de baruri în sertare
aduci secătoare daruri
dulci ca Naum
fulgi peste hotare
balauri

un clovn se apropie de geam
cu noaptea în palmele de porțelan
fiecare deget e luna
și cu unghia furtuna
bate în termopan

nu erau crengile de lut
nici plăgile de necusut
în serile cu ochii mari
cu razele drept ochelari
nici tu nu apăreai

umbrele nu mor niciodată
sunt zeități cu inimă de piatră
o citadelă împăiată
cu arterele în lampă

omenia crește într-o vază spartă
și nu mai există decât turbă
la mine e întreaga trudă
las din când în când
un felinar să curgă