agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-01-16 | [This text should be read in romana] |
Într-o seară a săptămânii trecute
cântecul îmi înfiora trupul obosit de întuneric, orice mișcare căzută din copaci ori nori îmi tulbura apa în fântânile dorului de casă și auzeam în urechi vuietul mării în scoici când pe faleză o femeie s-a răzlețit de oameni speriată de gândurile care-i macină conștiința și cu o emoție netezită între galben și albastru zâmbește luminilor care îi pătrund în suflet și-n amfora sufletului ei păstrează iubirea proaspătă ca pe o durere pe care n-o vrea să înflorească. În solul arid și-n anotimpul sărac în ploi vine o noapte blazată cu obsesia mării, un țipăt al păsărilor de noapte speriate și orașul îmi pare decolorat de sentimente ascuns într-un abur care fuge după iluzii unde singurătatea se hrănește cu tristeți și mersul femeii auzit numai de meduze trece peste apele nopții și ajunge acasă, îi deschide ferestrele și simte luceferii reci cum îi mângâie umerii albi cu aripi celeste.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy