când au raționat oxigenul la care aveam dreptul fără penalizare
cu-o viață
sfatul mamei a fost
să aplic pentru viză doar pentru țări de butaforie
acolo se pășea ușor printre oameni
fără să rănești păsările ascunse de curcubeu
și cuvintele pe care le rostogoleai pe tabla de șah fără teama
că se vor transforma în obuze
între un el și-o ea niciodată cunoscuți sau străini

inima trebuia să dilate timpul până deveneam curgători cu toții rotunjind
același puls

acolo
în carnea ei pietroasă de taine mama și-a sfărâmat coastele
de țărmul tatălui orb
știind că trupul putea fi îmbrăcat fără pericol
explozia sângelui amânată
pentru când voi știi să visez fără să topesc stele
în drogul zilei ca să amortizez
durerea de-a fi viu
vulnerabil

când au raționat oxigenul gura ta mi-a stins soarele
sub limbă
și-a eliberat duhul