nu începe într-un fel anume... continuă...
face abstracție de nefericirea vegetală... a oamenilor
de veșnicul cuplu rătăcit în dreptul a ceva

pune semn lângă scoarță amară
silueta conturându-se cert dintr-o stare accidentală

așază geamuri gălbui înaintea ploilor
cumințenia crizantemelor ample față-n față cu omul

face înconjurul camerei arbitrar decupate
prin centrul problematic al unui întreg
ca prin propria inimă

construiește cuvânt uriaș cât un copac din lumea
în care n-au fost incluși vreodată tăietorii de vise