Se tot vorbea de sângele albastru
Doar venele sunt albastre
Și sângele meu care îți place ție
E roșu cum e la toți oamenii
Îți plăcea cum se zbate el în fața ta
Punând în nișcare săracă inima nea
Și-ți mai plac plămânii mei
Ca să arăți tu dotată
Cu oarecare poziție fizică
Nunai în condiție fizică
Îmi place că mă consideri
Frumos pe interior
Dar dacă așa mă placi
Și la exterior eu mă simt ciudat
De cât am dat cât m-am lăsat furat
Cât vreau să fiu de gealat
Dar acum am nevoie de tine
Tu mă cunoști cel mai bine


.