Dacă ar fi
să împart π
la Sfânta Treime a Universului,
mi-ar rămâne o infinitate de pași pe lespezile de aur
în drum spre vrăjitorul de suflete, fiecare pas rotunjind lumea:
perfecțiunea unui sân de femeie,
a unei picături de ploaie sau
a stelelor înțelepte care ne veghează trecerea.
Număr irațional
pentru că nu îl cuprindem cu mintea,
e restul pe care Dumnezeu
nu îl împarte cu nimeni
și care formează
sfere perfecte
cuprinse unele în altele,
la infinit...