Stau la rând
Printre zile si nopți,
Mă bag in față
Să văd un surâs in răsăritul de soare,
Mă ridic pe vârfuri
Să-mi liniștesc sufletul, sus, sus
Unde lume nu e, unde stropi de Dumnezeu plutesc puri și neîncepuți.
Alunec pe vorbe,
Voci prefăcute spulberă cenușă!
Ma sufoc, ma înec.
Să zbor nu mai pot…
Am plumb in priviri
Vise de lemn plin de cuie.