Credeam că pot să încap în costumele tale vechi
În paltonul de stofă agățat în odaie
Ca un om impozant
Cu batistă albă
La piept.
Credeam că pot să încap
În magazia ta fără ferestre
Printre fierăstraie și șuruburi
Un loc credeam că am
Pe banca de sub tei
Primind o felie de margarină
Cu magiun
Din mâinile tale
Obosite.
Credeam că ai să zâmbești
ÃŽntotdeauna
Cu chipul tău moale
De fiecare dată când vei auzi
Să-mi cânți cobzar bătrân ceva.
Și că-ți voi putea vedea basca
De după colțul casei
După un fluierat verzui
Alergat de buburuze.
Credeam că-mi va fi cald și bine
Iar oamenii vor fi cu mine buni
Așa cum tu ai fost.