colecționez rodii,
cresc copii alintați
sparg nuci în inimă
sunt decisă
albă, pe tocuri

sunt sigură că lumea
este o poveste de dragoste
sau un ciorap rupt
tocmai de aceea pășesc precaut
îmi lungesc genele
fac omletă cu praz

nu îmbrățișez vinerea
însă port rochia mamei
mama răsucea lumea cu zâmbetul
mama așeza liniștea
pe umeraÈ™

***

într-o noapte am ridicat carul mic
la pătrat

fac podul din picioare
am grădini în toate sertarele
cu scriitori

trebuie să vă spun
tata are mirosul cel mai frumos
și
poate că Hana va avea părul lung până la Dumnezeu
brațele Hanei
vor aduce iubire
vor împleti pâine

***

marțea întind rufe
pe linie vieții.