tu, cenușă iscoditoare
întuneric cu o mie de ochi
de ce nu te pot atinge
cu aripa cuvintelor mele?

să te răscolesc
să-ți tulbur somnul
să-ți încurc gândurile
să fiu visul pe care
tu să-l respiri
să fiu noua ta viață
să fiu lacrima
ce șterge cearcănul Lunii
să fiu frunza ce-i fură
râului șoaptele

lasă-mă să te dezrobesc
de cătușele ierbii
lasă-mă să fiu vântul
ce te poartă pe genele
tuturor copacilor adormiți

lasă-mă să fiu memoria ta
lasă-mă să intru în așternutul tău
cu toate flăcările mele nestinse

lasă-mă să te iubesc
cu toți fluturii mei
de cenușă