Ai fost ucenicul norilor de fum,

printre care se întrezăreau, când și când,

pulberea unei stele întârziate,

franchețea unor timpuri,

deplinătatea unei înțelegeri,

minunate în a sa risipire.

Când, la rândul tău, a fost să dai socoteală,

ce să-i înveți pe alții despre fum?

Èši-a fost de ajuns magnetul

pentru ca pulberea să se strângă,

din risipire în risipire,

până la întregire.

Fiecare înțelegător avea să pornească

din propriul miez.