Ea-n beznă a trăit de la-nceput
Și niciodată nu s-a revoltat,
Divinității nu i-a reproșat
Că ar fi luat-o-n râs, când s-a născut.

În întuneric, ea, trăind o viață,
În orice lucru a găsit motiv
Să fie fericită efectiv
Și să zâmbească dis-de-dimineață.

Și de-o întrebi, să vadă dac-ar vrea
Ea spune: "Nu, sunt alte lucruri care
ÃŽmi fac o bucurie mult mai mare!".

Noi nu știm să ne bucurăm ca ea
De noapte, soare, ploaia de afară,
Sau de un început de primăvară.