am aprins lumina
din mine
mi-am încălzit mâinile
sufletul
sunt o lumânare care
arde
și arde tot
începând cu amintirile
s-au aprins și
au ars
scrumul se înghesuie
în văgăuna timpului
o lighioană flămândă se
hrănește cu
degetele mele
cu viața mea
mușcă din ea cu poftă
poftă de viață
am aprins lumina
capul meu e flacăra
inima e trupul lumânării
se epuizează agonizează
am ars până la
final
am ars și finalul
flacăra tot e vie
plutește prin întunericul
lumii
aprinzând stelele.