agonia
francais

v3
 

Agonia.Net | Règles | Mission Contact | Inscris-toi
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textes du même auteur


Traductions de ce texte
0

 Les commentaires des membres


print e-mail
Visualisations: 511 .



Toamna
poèmes [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
par [Trixter ]

2024-07-05  | [Ce texte devrait être lu en romana]    | 



Toamna 9.06.2024/ 2.57-3.10

Și va veni iar toamna lungă ce moare-n iarna nesfârșită -
Deși e început de vară iar cocorii încă mai adastă-n țară,
Și vine dupa vara-nebunie o lungă, lungă, toamnă:
Și-atunci să-mi spui tu mie doamnă înaltă, zveltă,
De ani așa și-așa – cine mai vine oare acum, cine mai e pe drum?
Cine respirul cel mai pur iți tot fura venind să te petreacă?
A fost o vreme, au fost chiar vremuri în care cu toții buluc dădeau,
Ca turcii la pilaf când mândru condurul iți vedeau – acuma-s orbi
Si e plecat de mult în marea trecere acela ce flori si vii carmine
Dădea mereu din sine sperând un loc în sinea ta să aibă el candva.
Amar, potirul acesta a golit, trupul s-a stins, și pleoapa a căzut...
Era de aur ochiul ce-o privea, de aur ea-i părea – și dar nimica...
Pământ a tot căzut, pământ pe amintirea-i s-a pus de tot...
Deși-n văzduh s-a dus sclipirea ce lumina privirea – cu ochiul orb,
Cu ochi nesimtitori, un suflet mai veghează – e văzul spiritului viu,
Și dă încet o binecuvantare cântecului ei lung de jale ce întrupează,
Regretul celui ce nu mai e – și-a ceea ce putea sa fie – totuși:
Adio!!! A fost și dragoste, a fost și ură, și multă suferință – a fost!
Acum nimic nu mai aduce aminte de nimic – și din nimic,nimic...
E pace între suflete, e liniște – e țelul unic – și condamanți la fericire,
Tot mergem din eon în alt eon și-n veac ce se măsoară-n ceas –
Nu e nimic și totuși e – Tăcerea!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La maison de la litérature poezii
poezii
poezii  Recherche  Agonia.Net  

La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politique de publication et confidetialité

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites! .