am cumpărat de pe malurile senei un vechi tratat de alchimie liber secretorum regis calid de atunci visez că sunt midas și că preschimb în aur tot ce ating de la iubirile mele precoce până la iubirea de d-zeu cu care locuiesc în același bloc de nefamiliști seara ne întâlnim pe scară când ducem gunoiul zilei la ghenă mai fumăm o țigară mai facem un schimb de idei el îmi povestește despre drumul damascului care are acum 4 benzi pe sens eu despre calea griviței unde plopii fără soț aleargă zilnic cu mine până în berceni cântând în gura mare i-auzi una/ i-auzi luna/ doda îmi face cu mâna/ să mă duc să-i scarmăn lâna în weekend bem bere amândoi la terasă și privim cum trece prin aer un cal măiastru/ cu copite de alabastru ce trage după el orașul întreg e semn rău zice d-zeu iar ai uitat focul aprins la athanor iar te vor scuipa vecinii te vor lătra câinii și părinții te vor trimite să-ți cauți un job degeaba îi spun că eu sunt alchimist și până la transmutarea metalelor nu mai am decât o zi