mi-a rămas în minte privirea ei
când m-a luat în braţe nu m-a scăpat pe jos
chiar dacă era obosită
m-a ţinut cu grijă și încă mai tremura
căci eu veneam din depărtare
şi-a trebuit să tragă din greu
să mă scoată din eternul mărunt
care mă aparținea

Doamne să ai grijă de el
a lăsat de înțeles că va trebui să scape de mine
și cred că erau deschise porţile când m-a azvârlit
că Dumnezeu m-a avut în grijă şi-a văzut că mă uitam la ea
ca la o minune
atunci a făcut un semn
ăsta trebuie să scrie despre asta
trebuie!
poate că atunci mi-a fost dat să fiu

ea nu avea prea multă cunoaştere
dar cât m-a ținut
a ştiut să-mi arate frumosul în porţii mici
un pic de mângâiere un pic de îmbrăţişare
un pic de zâmbet un pic de ceai cu pâine un pic de carne în ciorba de duminică un pic de haine cu mânecile scurte
un pic de petice pe turul pantalonilor
un pic din fiecare
apoi m-a sărutat pe frunte cu buzele-i un pic înghețate