Întâmplător,
Te-am văzut bătrână.

Lumina lămpii cădea în paharul
Din care stâlcirea ta răsărea.

Treceai
Pe o stradă improvizată
De o lume încarcerată
În libertate și în alte
Astfel de valori
Deodată.

Erai atât de bătrână
Încât copiilor tăi le crescuse
Copii cu goluri pline pe interior
De străzi pe care
Din visele tale
Treceau
Visele lor.

Eu te țin minte goală,
Cu sâni mici, îmbumbiați,
Cărora cu gura luminii, vorace,
Instinctiv carnea roz
Puțin câte puțin
O devoram.

Azi, însă, atât de bătrână treceai!

Duceai două plase de plastic pline
Cu ceea ce e necesar, cred,
Mâine copiilor tăi.

Te priveam prin geamul mașinii cum
Înotai despletită prin marea lumină
Și simțeam goliciunea golului unde
Crescusem împreună interioare.

Ochii tăi azi sunt ochi de pește
Cărora întunericul din ape
În privire le crește.

Cândva erau ochi de pasăre care
Scrutau albastrul ochilor mei
Și pluteai goală în ei.