răsună pe deal cântecul de clopot,
adună călugării la rugăciune,
izvorul grăiește prin duiosul șipot,
seara scânteiază ca un tăciune.

îmi ajung la ureche ale lunii povești,
în care își exprimă iubirea pentru lume,
face parte dintre minunile cerești,
care frumos inspiră la poeme antume.

îmi intră în suflet lumina diafană,
a stelelor care se aprind pe rând,
fac să dispară bezna profană,
rezonează cu ele fiecare gând.

îmi energizează speranța orfană,
șirag strălucitor din visuri formând.