De când m-am născut
m-am născut cu o durere
sub ultima coastă dreaptă.

O simt atât de adânc
încât pare că zvâcnește
din rana pe care Iisus
a purtat-o pe cruce
și încă o poartă.

Și, tot de când m-am născut,
miros a mort fără să fi murit.

Ca și cum tot ceea ce sunt
nu sunt eu, ci acela care
a suferit și, îndurerat,
din mine a înflorit.

În mine, cum el înmugurind,
Moartea, ca parfum ce
se vrea mirosit,
așteaptă.