Mereu când greșesc
La tine mă reîntorc
Mă închin în fața ta
Vreau iertarea ta.

Regret purtarea mea
E așa de matură
Nu am scuză
Doresc mereu schimbarea.

Mă simt umil
Nu sunt vrednic
Cercetez aceea speranță
Unde e cu credință.

Mântuirea se dobândește
Prin luptă ea se adeverește
Căci oricine o primește
De într-adevăr se pocăiește.