Inima este locul în care
Toate revărsările primordiale
Se repetă ca diluvii, ca potop, naștere
Fără de care Soarele nu ar mai răsări
Și nu ar fi cuprins de Înserare.

Este cel mai adânc gol
Căutat de păsări migratoare
Întoarse din sorocul nașterii
Altor înaripări interstelare.

Un infinit unde cad, fără să piară,
ÃŽnluminate, devenind zori, flori, ninsori
Și bobii de rouă ce au să moară.

Amintiri care inundă
Din întuneric cu lumini
Nesfârșirea din lumea nouă.