ce-ar fi să căutăm drumuri opuse
de fiecare dată
când nu suntem de acord

cred în stabilitate
fie că ne împroșcăm cu nemulțumiri

cine plătește
cine duce sacul de plastic al zilei petrecute în singurătate
cine curăță treptele viitorului evanescent
cine sună la urgență când zbaterile au pulsul scăzut
cine se trezește la prima oră a inconvenienței

dă-mi o idee de bine
dă-mi un bobârnac să te văd cu ochii cât cepele
să recunosc măcar implorarea de a nu uita
că suntem trecători
posibili nemuritori prin cuvinte
ursiți la patimi
la despărțiri
la nimic

dă-mi o palmă