N-ar putea fi realitate,
Dar îmi doresc așa de mult,
Atâtea viziuni uitate,
Al tău glas doar să ascult.

Îndepărtare, dar gândire
Îmi văd reflexia-n ochii tăi,
Uitare, dar amintire
Urmând dureroase căi.

Dar atât chiar lângă stele
Doar ca să merg înapoi,
Viziunile sunt ale mele
Când ne plimbam și-eram doar noi.

N-o să te uit niciodată
Cum m-ai vrăjit îndrăgostit,
Dar oare-ai aflat vreodată
Căci ani trecând și-am obosit.