înaintez spre stele pe spirala albastră,
plin de poezie îmi este sufletul acum,
Cuvântul înflorit ca mușcata din glastră
mă însoțește până la capăt de drum.

tot așa cum răsăritul propagă lumină,
poezia iubirii reflectă o pură stare,
oamenii plămădiți din gena divină
sunt flămânzi de lumina din soare.

sunt setoși de cultură de arte frumoase,
nu se lasă doborâți de griji și nevoi,
rodesc visuri precum fructele zemoase,
dulci și aromate, pufoase și moi.

acum scriu versuri pe frunze de trifoi,
sub formă de noroc să ajungă la voi.