ÃŽMPÄ‚RATUL CRAPILOR

Pe lac, un crap baban nespus,
Ieşind din apă-aşa mi-a spus:
Sunt împăratul crapilor
Åži-s demn de masa papilor;

O viaţă eu te-am aşteptat
Ca să mă prinzi, om minunat.
Dorinţa eu i-am împlinit
Şi pe-mpărat l-am pescuit.

Eu, fericit, l-am dus acasă
Şi l-am gătit, l-am pus pe masă
Şi au mâncat pe săturate
Desigur neamurile toate:

Părinţii, socrii şi bunicii,
Nepoţii, unchii, străbunicii,
Soţia mea, eu, fraţii, naşii,
Şi-ntâi de toate copilaşii.

(George Budoi, 15.09.2025;
Poezie.ro).