|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Nothing sought
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-11-02 | [This text should be read in romana] |
1
Peste emoția primară, muzica a tăcut. În alergare, nu se simte limba ascuțită a flăcării ce se șterge de tine ca de un obiect. Devine vâlvătaie, te cuprinde într-o îmbrățișare atemporală. Te smulgi fuga e oarbă. Între întuneric și lumină nu mai există granițe, sunt doar instincte de supraviețuire: ale tale, ale lui, ale ei. Durerea se scurgere într-o inutilă zbatere. Lacrimile, înrămate peste durere, se țin în pumni. Tristețea este suma singurătății. Țipetele nu mai ies le păstrează veșnic auzul. Trupul ars este o coajă nu poate fi oglindă iubirii. Ochii adună priviri disperate. Rumegușul arde încă în chiuveta seacă. Pe scări, pașii grăbiți duc vuietul în strada buimacă a vocilor tari. Nu, nu a plouat în acea noapte focul a destrămat vieți. Va fi rană și când soarele va fi doar legendă.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy