Ascultă !cum se scurge în tăcere gândul...
Ascultă !cum trecutul,hoțește îl înghite...

E liniște-n afară.În noi,câte-un razboi
și-n lupta asta cruntă - noi pierdem,amîndoi.
Mâine va fi mult prea târziu pentru iertare
Așa cum este azi curând pentru uitare
Atît de aproape și totusi atât de departe
Mă simt acum,lânga umărul tău...

Două tristeți prăbușite
fiecare pe umărul celeilalte,
caută înfrigurate și chinuite
să alunge singurătăți tranșante.

Ascultă doar cum inimile noastre
doresc sincronizare în ritm de viitor !
Din gânduri mai răsar păsări albastre
și trec de amintire ca într-un zbor.