se scurge toamna-n mine prin pâlnie și îmi
îngălbenește carnea și fructele tăcerii
ah verdele idilic își mută sub salcâmi
tablourile toate mai spre lăsatul serii

înghesuit de galben în suflet nu am loc
eu testul vieții pare că l-am trecut cu brio
sub tălpi pe rugul toamnei mă gâdilă un foc
aștept venirea iernii ca să vă spun adio