atom firav,
visezi la
marginea viscolului brutal,
cum timpul înmărmurit,
înnebunit fără de speranță
se va furișa printre
cuvintele noastre.
o picătură de pace
îți deranjează visarea;
iar tu, biet atom fără somn
îți dai seama cât de mic
și singur
ești.

atom firav,
vis nesfârșit de mic,
de ce privești mereu
în gol?