De dor





Am visat-ca plangeau pietrele...
Si dorul lor
Imi impietrise sufletul
Imbatranit de uitare,de iubire.
Am tresarit,
Si-mi curgeau lacrimi
Calde ...si reci,
Iar ochii
Imi erau grei...si singuri.
Nu !-am strigat-
Nu plang pietrele !
Ochii mei plang ...
Cu lacrimi urzite in suflet .
Da,sufletul meu plange !
Doar ochii-i inteleg greutatea,
Cernuta de ganduri si soapte.
Da ,ochii mei sunt oglinda sufletului,
In care s-au spart sperantele,iubirile si dorul...