bună dimineața poezie
mai ții minte cum hoinăream printre cuvinte
parcă eram un șofer nepriceput la proba de jaloane
parcă lumea ni se trezea în palmă
ni se culca blănoasă la picioare
iar literele ne zăboveau în degete
doar atât cât își căutau îndrăgostiții buzele
și îmi eram eu ție
și îmi erai tu mie
poezie

mă prefăceam că te pierd între dogme
îmi inventam o bască absurdă iar tu râdeai
îmi spuneai să mă privesc peste umăr în oglindă
să îmi descriu realist fundul
și să nu cumva să mint
să nu exagerez
pentru că te-ai fi putut îndragosti
mult mai tare
decât Cantemir
în Descriptio Moldaviae
tu îmi râdeai cațărată pe umeri
strigai
mai spune
mai spune...
îti mai amintești

poezie

în fața mea se tolănește o stradă
ca oricare alta
deasupra mea e un bec chior
eu spun că e o lună
ca oricare alta
în scaunul meu
un nebun
spune o rugăciune

chiar dacă nu ai fost
si n-aÈ™ mai fi
cumva tot te-aÈ™ visa
te-aÈ™ poezi