Eu ti-am lasat ca mangaiere
O poezie scrisa in tacere
Tu nu ai vazut nici un renume
Si n-ai citit ne auzind de al meu nume.
De ce tu crezi ca doar un nume
Ma face noaptea un poet
De ce tu crezi ca doar pe urme
Ii calc eu marelui poet
Nu ai vazut ca eu pe foaie
Scriam obiectul nemuriri tale
Nu ai vazut ca tot ce-am combinat
A fost tot cerul si universul vast.
Dar nu tu ai vazut un nume
Si nu un pic dintr-un viitor renume.
Citind observ ca doar la nume
Te vei uita din nou si maine !